Părintele Arsenie, când m-a văzut, după ce am intrat, s-a dat jos de pe schelă și mi-a zis:
„Bine ai venit, Petre”.
Mi-a zis pe nume! Părintele purta ochelari fumurii. Atunci s-a întâmplat minunea cea mai mare. Am văzut venind, de la ochii Sfinției Sale, spre ochii mei, două funii de foc!
[care Sfânt a mai trimis din ochi funii de foc către oameni? Este evident că aici e o lucrare drăcească. -n.n.]
Eu m-am minunat tare, însă el mi-a reprodus gândul și mi-a zis: „De ce zici așa, Petre: Doamne, ce ochi minunați are Părintele Arsenie?! Uite, sunt ochi ca și ochii tăi”.
Apoi, și-a luat ochelarii de la ochi. Luminile cerești au dispărut, însă eu nu le voi uita niciodată!
[l-a subjugat prin hipnoza din privire, transformându-l într-un propovăduitor de frunte al arsenismului -n.n.]
Sursa: Pr. Petru VAMVULESCU, „Părintele Arsenie Boca MĂRTURIA MEA”, Arad, 2012, pp. 18-19.
