„În registrul de sus de pe peretele sfântului Altar, se află mai multe medalioane, care au în centru pe Mântuitorul Iisus Hristos Arhiereu binecuvântând şi încununat cu mitră şi cu două aureole ce se întretaie în suprapunere, având pe umăr şi pe piept omofor și sfânta Evanghelie şi fiind înconjurat de doisprezece arhierei:
La dreapta Sa sunt:
1. Moise proorocul, arătând cu dreapta spre Hristos, cu cele două table ale Legii, şi două raze unghiulare ce-i străbat aureola, odihnindu-se pe fruntea Legiuitorului”.
Așa îl fac latinii pe Sfântul Prooroc Moise, vrând să aibă parte de Renașterea… zeului Pan. Arsenie Boca, ca și artiștii din Renaștere, fiind inspirați de aceleași duhuri care arătau elinilor vedenii, văzând la fel, pictează la fel. Chiar dacă ar fi vrut să arate că cele două coarne sunt slava lui Dumnezeu, Arsenie Boca ar fi trebuit să știe că nimbul este soarele harului ce strălucește în oamenii lui Dumnezeu și să nu dea dreptate latinilor care spun că grația este o creatură.
Practic, Arsenie Boca pictează pe Sfântul Prooroc Moise (marele luptător împotriva păgânismului), exact cum era sculptat Zeus, mai marele zeilor, deci cel care îl simboliza pe Lucifer.
Sfântul Duh, însă, inspiră pe adevărații creștini să-l picteze așa cum a fost, un Sfânt și Cuvios Prooroc, care are, cel mult, deasupra capului tăblița (cutia) numită filacterie, în care se găsesc cuvintele Domnului.
„2. Sfântul apostol Iacob, fratele Domnului episcopul Ierusalimului”.
„3. Sfântul sfinţit mucenic Ignatie Teoforul”.
„4. Sfântul Dionisie Areopagitul, arhiepiscopul Atenei”.
„5. Sfântul Atanasie cel Mare, al Alexandriei, Niceia-325-Simbolul de credinţă”.
„6. Sfantul Nicolae Cabasila, arhiepiscopul Salonicului”.
Sfântul Nicolae Cabasila nu a fost niciodată episcop.
„La stânga Domnului sunt:
1. Melhisedec, împăratul Salemului (păcii)”.
„2. Sfântul Policarpal Smirnei”.
„3. Sfântul Andrei Criteanul, care priveşte în sus, cu cunoscutele cuvinte din Canonul cel Mare:,,De unde voi începe a plânge faptele vieții mele cei ticăloase ?”
„4. Sfântul Grigorie de Nissa”.
„5. Sfântul Ciril al Alexandriei, având pe cap un fes cu cruce”.
„6. Sfântul Grigorie Palama, mitropolitul Salonicului în mantie arhierească, acoperit cu culion şi camilafcă.
Medalioanele arhiereşti sunt încadrate cu flori şi legate prin cruci şi noduri”.
Comun pentru toate aceste imagini este că sfinții au fost pictați cu toții în chipul lui Arsenie Boca și că nu poartă veșminte conform iconografiei canonice. De asemenea, se constată erori de scriere (nu scrie „al Alexandriei”, ci „al Alecsandriei”, și nici „Ciril”, ci „Chiril”) și tot felul de simboluri neortodoxe (cum ar fi crucea de fier germană din reprezentările Sfântului Grigorie al Nyssei și Sfâtului Chiril al Alexandriei).
Lângă sfinți se află de regulă alte două simboluri total neortodoxe.
Primul este fengshuiul chinezesc sau mandala de la budiști.
Cel de al doilea este crucea celtică, simbol folosit în neopăgânismul vest european, în speță francez.
Sursa: †PS Daniil STOENESCU, episcop locțiitor al Daciei Felix, Biserica de la Drăgănescu – „Capela Sixtină” a Ortodoxiei românești „O smerită mărturisire ortodoxă de credință exprimată plastic”, Deva, 2005, pp. 19-47
