„Pe peretele din spatele naosului de la intrarea în sfânta biserică, se află de la stânga la dreapta:
Sfântul Iosif cel Nou de la Partos mitropolitul Timişoarei 1650-1656, binecuvântând şi purtând mitră arhierească.
Sfântul ierarh mucenic Ilie Iorest, binecuvântând şi având mantie arhierească şi camilafcă.
Sfântul ierarh mucenic Sava Brancovici – 1683, binecuvântând, cu mitră pe cap.
Sfântul cuvios mucenic Visarion Sarai – 1744, cu cruce în mână şi epitrahil pe piept.
Sfântul cuvios mucenic Sofronie de la Cioara – 1761, cu cruce în mână şi epitrahil pe piept-jugul lui Hristos.
Sfântul mucenic Nicolae Oprea Miclăuș din Sălişte – 1784, cu cruce în mâna dreaptă, cu capul descoperit şi îmbrăcat cu cojoc ardelenesc”.
Ceea ce poartă așa-zisul Ilie Iorest nu este o mantie arhierească, ci o haină de carnaval venețian. Mai jos o mantie arhierească adevărată.
Se observă că pseudo-Visarion Sarai și pseudo-Sofronie de la Cioara au un aspect radical diferit de cel din icoanele ortodoxe.
Falsul Nicolae Oprea ține în mână o cruce ierusalimiteană, folosită abuziv de papistași. Acest simbol are origini cruciate, dar este regăsit și în religia neopăgână din Letonia, țară în care a există un puternic curent neopăgân încă din perioada interbelică. Despre aceasta e scris pe Wikipedia în limba engleză.
„La intrare, în partea dreaptă se află pictat Patriarhul Justinian al Bisericii Ortodoxe Române, stând în picioare pe un covor tradițional românesc, îmbrăcat în odăjdii şi mantie, cu toiag în mână şi mitră pe cap, binecuvântând cu dreapta. La stânga sa se află stema Patriarhiei Române. Trebuie reținut faptul că vrednicului întru pomenire, Patriarhului Justinian Marina, i-a datorat Părintele Arsenie ocrotirea şi activitatea sfinției sale la Schitul Maicilor din Bucureşti, după scoaterea nedreaptă din Mănăstirea Prislop şi mai înainte de a începe pictura bisericii din Drăgănescu”.
Cred că e prima oară când văd o imagine la care nu am ce să comentez. În afară de privire și decompoziția cromatică (care totuși nu e la fel de rea ca în restul picturii arseniste în comparație cu reprezentările originale), care pare la fel de „pătrunzătoare” ca de obicei, lui Arsenie Boca i-a ieșit acest portret.
„La dreapta Patriarhului Justinian, în medalion pe o coloană, se află sfântul ierarh Calinic de la Cernica, binecuvântând cu dreapta, având toiag arhieresc în stânga şi purtând camilafcă şi engolpion”.
Aici nu mai pot să-l laud pe Arsenie Boca. Falsul Calinic are ochii mari, ca de mâță, și o barbă care-mi aduce aminte de ucenicul lui Boca, anume de Ghelasie Țepeș.
Înțelepciunea episcopală e reprezentată pe jumătate, căci în pictura de la Drăgănescu lipsește unul dintre cele două capete de șarpe din motive de „realism”, iar mantia nu arată nici ea a ortodoxă, ci seamănă cu ceva de tip satanic, făcându-l pe așa-zisul Calinic să pară un vampir căruia îi lucesc ochii după sângele victimelor sale.
„În partea stângă de la intrarea în biserică, este reprezentat ,,un sol al păcii”: Patriarhul Iustin Moisescu al Bisericii Ortodoxe Române, cu stema patriarhală în dreapta imaginii, îmbrăcat în mantie albă, cu culion și camilafcă albă, stând în picioare pe un covor românesc şi ținând în mâini o filă ornamentată în filigran, pe care scrie:,,Nu va putea omul avea pace pe pământ, de nu va avea pace cu Dumnezeu!” (Levitic XXVI, 3,6,14,31,33; I Tesaloniceni 5,3; Luca 21,35; Isaia 13,9-11). „Aşadar în numele lui Hristos, vă rugăm, ca şi cum Dumnezeu v-ar ruga prin noi: împăcați-vă cu Dumnezeu” (II Corinteni 5,20). Conform mărturiei proprii a Părintelui Arsenie, auzită de subsemnatul, textul inițial suna astfel:,,Nu va putea avea omul pace pe pământ, atâta vreme cât este în conflict cu Dumnezeu !” Amintim totodată faptul că, pe când era Mitropolit la Iaşi, vrednicul întru pomenire Patriarhul Iustin Moisescu s-a bucurat de un dar din partea Părintelui nostru Arsenie şi anume, imaginea cunoscutei clopotnițe de la Prislop, lucrată şi executată în email de însuşi Părintele”.
Portretul patriarhului Iustin i-a ieșit chiar mai bine decât cel al patriarhului Iustinian. Oare pe „șefii” lui de ce îi picta atât de frumos, dar pe sfinți în bătaie de joc? Oare asta și este atitudinea ierarhilor de azi, foști ucenici ai lui Arsenie Boca, care îl canonizează pe gurul lor și nedreptățesc pe sfinții mărturisitori prin aceasta?
„La stânga Patriarhului Iustin, pe o coloană, tot în medalion, se află sfânta cuvioasă Parascheva de la Iaşi, cu cruce în mâna dreaptă, cu un şir de metanii în stânga şi cu un sul pe care scrie: ,,La început luptă şi osteneală multă este celor ce se apropie de Dumnezeu, iar pe urmă bucurie şi pace negrăită”” (Sursa: †PS Daniil STOENESCU, episcop locțiitor al Daciei Felix, Biserica de la Drăgănescu – „Capela Sixtină” a Ortodoxiei românești „O smerită mărturisire ortodoxă de credință exprimată plastic”, Deva, 2005, pp. 136-143).
Și din nou își bate joc de sfinți. Ce e fața aia pătrățoasă a pseudo-Paraschevei și cu mâinile mari și groase dacă nu o dovadă în plus a faptului că Arsenie Boca avea o obsesie pentru androginie, pe care o vedea ca un semn de desăvârșire?
