Circulă în ultima vreme pe internet o mărturie a Părintelui Iustin Pârvu în care acesta vorbește despre sfințenia lui Arsenie Boca. Fără a pune la îndoială autenticitatea acelui interviu, cunoaștem martori care spun că după ce Părintele Iustin a aflat adevărul în legătură cu Arsenie Boca, a și început să sfătuiască pe mulți dintre ucenicii sfinției sale să nu îl mai urmeze, schimbându-și părerea despre el.
În afară de aceasta, nu este nevoie să fi de față în preajma Părintelui Iustin, ca să-ți dai seama că dacă sfinția sa ar fi aflat că Arsenie Boca a pictat niște eretici ca Sfinți sau că a răspândit papismul prin afirmația ,,Biserica Catolică și cea Ortodoxă sunt cele două strane ale aceleiași Biserici”, nu l-ar mai fi considerat Sfânt, ci, cel mult, un biet ieromonah aflat în eroare.
Mesajul constant și definitoriu al Părintelui Iustin Pârvu este că numai Ortodocșii se pot mântui și cei care nu urmează Sfinților Părinți sunt rătăciți. Și un copil ar putea să înțeleagă de aici că Părintele Iustin a fost amăgit (nu de Arsenie Boca, pe care nu l-a cunoscut), ci de admiratorii plini de râvnă, dar lipsiți de prevedere ai celui din urmă (și nu este singura chestiune în care a pătimit aceasta).
Iată mărturia administratorului blogului Apologeticum, în articolul: „Mărturia mea cu Părintele Justin Pârvu despre părintele Arsenie Boca”:
„Fac această mărturie, fără dorința de a influența pro sau contra evlavia cuiva față de părintele Arsenie Boca, ci doar să fie cunoscut și acest aspect din viața Părintelui Justin Pârvu.
Pe când eram implicat în activitatea editorială de la Mănăstirea Petru Vodă, am mers la Părintele Justin să iau binecuvântare pentru un “Buchet de acatiste al noilor sfinți români”. Precizez că în acea vreme (2012) aveam o evlavie obișnuită la părintele Arsenie Boca, promovând de fiecare dată împotrivirea sa față de ecumenism (text contestat că nu i-ar aparține), fiind impresionat și de mulțimea de oameni ce-l mărturiseau ca sfânt și făcător de minuni. Îmi ziceam că nu pot fi înșelați chiar toată acea mulțime de oameni. I-am spus Părintelui Justin ce vreau să editez și i-am citit numele sfinților la care vroiam să le public acatistele. Printre ei erau: Părintele Ilie Lăcătușu, Părintele Gheorghe Calciu, Căpitanul Corneliu Zelea Codreanu, Părintele Ilarion Felea, Mucenicul Valeriu Gafencu (un nou acatist) și părintele Arsenie Boca.
Credeam că va fi de acord cu toți, dar la auzirea numelui părintelui Arsenie Boca a spus categoric: – Arsenie Boca? Nu, măi!
În față Atotputernicului Dumnezeu mărturisesc aceasta, și nu mică mi-a fost nedumerirea auzind cuvintele Părintelui. Nici nu am mai avut curajul să întreb de ce.
Pe Părintele Justin îl știm cu toții ca omul dragostei și cred că tot Domnul i-a descoperit când a zis că Dumnezeu l-a iertat pe părintele Arsenie pentru pictura de la Drăgănescu, în sensul că s-a mântuit, dar ce mi-a spus mie arată că nu-l considera un sfânt. Îmi doresc să fie sfânt, iar acele cărți să nu fi fost scrise de părintele Arsenie, ci de așa-zișii ucenici idolatri și înșelați care i-au stricat foarte mult numele, dar a fi canonizat împreună cu scrierile sale sau puse pe seama sa, care cuprind erezii și păgânisme, ar fi o mare hulă adusă Duhului Sfânt și ecumenismul ar avea un mare apostol în calendarul ortodox.
Mai bine să fie mântuit și chiar sfânt neștiut de nimeni, decât să fie spre pierzarea a milioane de suflete. Știu că niciun un sfânt nu se supără dacă nu e cinstit, dar dacă e hulit atunci vom fi judecați de el, deci opriți hula, dar și idolatria față de părintele Arsenie Boca și urmați exemplul cumpătat al Părintelui Justin, cu adevărat Sfântul Moldovei, Ardealului și Țării Românești, care nu a avut în clipa morții nicio pată dpdv al Dreptei Credințe!” (https://apologeticum.ro/2017/03/marturia-mea-cu-parintele-justin-parvu-despre-parintele-arsenie-boca/)
