Canonizarea lui Arsenie Boca de la Prislop

„Erau greco-catolici atunci, dar care simțeau ortodox. Foarte multă lume din sat de aici mergea acolo la mănăstire pentru că era ortodoxă. La început nu i-a primit la împărtășanie pe greco-catolici, dar le-a dat binecuvântare ca să meargă să ceară aprobare de la vlădică, de la episcop, ca să fie împărtășiți. Și a venit Mitropolitul Bălan și a spus că se pot spovedi și împărtăși.” (Greavu Tonta, 55 ani) Sursa: Ioan CIȘMILEANU, „Mărturii din Țara Făgărașului despre părintele Arsenie Boca”, Ed. Agaton, Făgăraș, 2004, p. 93. [Chiar dacă †IPS Nicolae Bălan, șantajat sentimental, a cedat (deși ne permitem să punem

„Așa au început să vină pentru Părintele Arsenie la Sâmbăta de Sus și credincioși greco-catolici, pe care Părintele îi primea cu aceeași dragoste și răbdare ca și pe cei ortodocși, arătându-le că și unii și alții au aceiași origine, ca neam, ca limbă și credință și că deosebirile sunt minime, numai prin cuvinte și că înaintea lui Dumnezeu contează credința în Fiul Său Iisus Hristos, în Maica Domnului și în Sfintele Taine, dar mai ales în viața creștină și schimbarea ei. Așa s-a făcut că, chiar înainte de 1948, anul în care majoritatea parohiilor greco-catolice cu credincioșii lor s-au întors

Aici în Copăcel, copăcenii noștri nu știu mai nimic despre Părintele Arsenie. În vremea aceea Copăcelul era în marea majoritate greco-catolici și Părintele nu primea pe greco-catolici și pe catolici. Zicea: „Mergeți la Voila, la biserica voastră, la preoții voștri”, chiar dacă oamenii se duceau de dragul lui. Părintelui nu puteai să-i spui că ești altceva decât ești, că te știa cine ești. Sursa: Ioan CIȘMILEANU, Mărturii din Țara Făgărașului despre părintele Arsenie Boca, Ed. Agaton, Făgăraș, 2004, p. 93. [Datorită educației sale uniate primite de la tatăl său, Arsenie Boca considera că și greco-catolicii și catolicii au biserică și